"Urâţii" de Scott Westerfeld - Recenzie

Într-un fel în care n-am putut crede vreodată, cartea asta mi-a plăcut. Mult. Una dintre multele serii pe care abia aştept să le aflu continuarea! Autorul ştie să îmbine descrieri frumoase, destul de lungi încât să ilustreze aşa cum trebuie “imaginea”, dar destul de scurte astfel încât să nu plictisească cititorul, lectura acestei cărţi fiind foarte plăcută din acest punct de vedere . De asemenea, personajele sunt grozav de lipicioase, în sensul că nu ai cum să nu-ţi placă, cum să nu prinzi drag, sau , mă rog, în funcţie de caz, ura, pe ele. Morala cărţii, chiar dacă, în principiu este o carte distopică, ce are ca scurt rezumat un viitor stricat, în care oamenii devin nişte măşti false, ale propriilor lor vise, în căutarea perfecţiunii, vă va impresiona, căci printre rândurile acestei cărţi se ascunde o comoară impresionantă, şi anume puterea pe care o poate avea prietenia, ce vine alături de calităţile cele mai bune ale unui om: curaj, demnitate, încredere şi iubire. Astfel, personajele se conturează perfect în urma acţiunii, transformându-se, asemenea unui trup pe masa de operaţie. Ce m-a atras cel mai mult la această carte a fost chiar titlul. Recunoaşteţi! “Urâţii”. Titlul indignează, atrage, acaparează într-o continuă întrebare. Eu una, de când am primit cartea, nu m-am putut opri din citit.

Am deschis-o extrem de curioasă, trebuie să recunosc că primele pagini m-au cam dezamăgit, mai ales până m-am obişnuit cu stilul destul de nou al autorului de a scrie, eu care tocmai terminasem Jocurile Foamei, vă daţi seama că am fost extrem de sceptică vizavi de alte cărţi distopice. Dar…mi-a plăcut mult .M-a fascinat. Am terminat-o extrem de repede, admirând fiecare pasaj din fiecare pagina. Lumea Urâţilor, sau, mă rog, lumea în care Tally Youngblood trăieşte, este una dintre cele mai ciudate, atrăgătoare pentru un ochi superficial din câte am citit. Pentru Tally, operaţia de la 16 ani, cadoul primit de fiecare cetăţean al oraşelor, este cel mai de preţ lucru. Mai ales de cand şi-a ” pierdut” în favoarea frumoşilor, singurul sau prieten, ce, împlinind vârsta fabuloasă de 16 ani, a fost remodelat şi trimis să locuiască în oraşul de lux al Frumoşilor, oraş de care o desparte un pod, o graniţă de neîntrecut a lumii sale. Astfel, visul ei de a fi parte din elita lumii capătă culoare văzându-şi bunul prieten distrându-se, ca un frumos, printre frumoşi.

Am încercat să înţeleg sentimentele lui Tally, pentru noi, noi ce trăim într-o lume destul de imperfectă, a nu fi perfect din punct de vedere fizic, nu este o mare…chestie. În realitatea noastră, perfecţiunea este ceva ciudat, noi suntem ceea ce suntem din cauza micilor noastre imperfecţiuni, care ne fac perfecţi aşa cum suntem. În lumea lor, perfecţiunea înseamnă egalitate, înseamnă dreptate-sau cel puţin asta li se spune- înseamnă putere şi fericire… Urăsc diferenţele dintre fizic şi caracter. Urăsc faptul că fizicul înlătură şi schimbă de multe ori, părerea şi comportamentul. Într-un fel sau altul, o înţeleg pe Tally: prietenul ei, Peris, a plecat, a schimbat-o pentru nişte “fiţoşi”, asemeni lui, asemeni ei după operaţie. Singura ei scăpare este Shay, o tipă “urâtă” ca și ea, de aceeași vârstă, rebelă şi unică prin firea îndrăzneaţă. Având foarte multe în comun, se apropie foarte uşor una de alta, învăţând să cunoască lumea în care se afla, distrându-se prin micile mari escapade, încalcă reguli şi, încet-încet, se transformă una pe alta. Doar că, în timp ce Tally visează la operaţia ce o va face Frumoasă, Shay este nerăbdătoare să… uite de operaţie, urăşte să vorbească despre “transformarea” asta, despre diferenţele dintre Oraşul Urâţilor şi Oraşul Frumoşilor (după cum spuneam, este o prăpastie mare şi adânca între cele două, chiar dacă sunt despărţite de un râu). Shay este opusul lui Tally, îşi iubeşte corpul, nu înţelege de ce Frumoşii sunt mai speciali ( o înţeleg!!!!) şi, mai ales, visează la lumea de demult, în care oamenii nu erau împărţiţi între Urâţi şi Frumoşi, mergând alături de Tally la Ruinele Ruginite ( rămăşiţele civilizaţiei din trecut). Astfel, David apare în peisaj, drept un tip care-i va putea schimba părerea despre viitor micuţei Tally, care consideră, însă, că David este doar un fel de prieten imaginar al lui Shay, fără să ia în considerare opţiunea că o lume înafara Oraşelor ar putea exista, o lume liberă, o lume fără urâţi şi fără frumuseţi, noi, vechi, fără trândăveală şi o lume în care viaţa uşurată de tehnologia mult prea evoluată nu există.

Urăsc să vă spun prin câte aventuri vor trece personajele, dar vă asigur că Tally va descoperi în spatele măştilor puse pe Lumea Nouă, Lumea Frumuseţii, de către Circumstanțele Speciale (niște frumuseți mai aparte, autorități cu anumite abilități neobișnuite) o lume a Ţinutului de Fier, în care principiile cu care ea a crescut sunt anulate de către ceea ce eu numesc puterea omului de a fi peste orice, de a învăţa, munci şi lupta pentru ceea ce iubeşte. Şi după multe aventuri, multe nopţi muncite pentru a se salva, după multe gânduri în care consideră că dacă va face ceea ce i se spune şi ceea ce ea crede că este mai bine, se va descoperi pe sine, pe adevărata Tally, o frumoasă înăscută, un caracter frumos, nobil . Nu vă va părea rău că aţi cumpărat/ citit cartea, veţi avea multe de învăţat, aşa cum şi eu am învăţat o groază, morala cărţii fiind una ce mie îmi deschide lumea din faţa mea : aceea că ” Aparenţele înşală, exteriorul fiind doar masca ce înăbuşe puterea frumuseţii interioare”.
Cartea a apărut la editura Corint Teens, şi  o puteţi cumpăra cu preţul de 39,9 lei, carte ce merită cumpărată :)

Am găsit multe alte coperţi de la următoarele 3 volume ale acestei minunate serii!