luni, 20 august 2012

Books Lovers Challenge (7)

               7.   În lumea cărei cărți ai dori să trăiești pentru o scurtă perioadă de timp și  de ce?

Aş vrea să fiu în foarte multe cărţi, deşi prefer să-mi continui " povestea vieţii mele", considerând că...în cele din urmă, va veni şi rândul happy-endului meu, sau măcar a unei părţi mai fericite a vieţii mele.
Dar dacă ar fi să aleg o carte, nu aş alege o carte perfectă, o carte gen "Amurg", în care totul s-ar termina într-un mod incredibil de roz, în care m-aş alege cu un vampir şi familia lui. Nu. Sau o carte distopică în care personajele se răzvrătesc într-o lume în care discriminarea şi iraţiunea domnesc. Nu. Cred că aş alege o carte care  în care personajele ar fi în aceaşi lume groaznică dar superbă, ca a noastră. Într-o lume în care soarele nostru ne urmăreşte fiecare lacrimă plânsă într-un colţ, fiecare greşeală făcută într-un moment în care nu ai gândit, fiecare hohot de râs  împărţit cu gaşca ta.
Cred ca aş alege lumea asta, o lume în care Bucureştiul, oraşul meu, ca un melc obosit, se retrage în cochilia sa urât mirositoare, prădată de paraziţi- de noi. O lume normală, dar întoarsă pe dos. O lume în care ai prieteni ce "beau în fiecare zi şi se droghează în fiecare săptămână", recunoaşteţi cartea? Daa:)) Mi-ar place să fac parte, măcar pentru scurt timp, din viaţa lui M., din " Sânge satanic". Măcar pentru puţin să gust din nebunia lui, din ura pentru viaţă, şi în acelaşi timp, să fac parte din lupta sa împotriva vieţii la care ţine totuşi,  cât de puţin. Mi-ar place să trăiesc măcar pentru o zi ca şi cum "mâine" nu există, ca şi cum eu sunt eu, iar alţii nu au ce căuta în ecuaţia asta, ca şi cum restul universului s-ar hrăni din mine, iar eu aş fi " un plămân gigant al universului".
Pe de altă parte, nu m-ar deranja nici să experimentez viaţa "cântecului de gheaţă şi de foc". Să fiu precum Dany, umblând pe un cal arginitiu prin marea verde a Drothraki-lor, să îmi privesc soţul ( oh, Doamne, ce mai soţ:X), mândru ca un stejar :)) Iar drumul să nu se mai termine niciodată, să fie aşa mereu, clipa să se repete iar şi iar ca într-un cerc, ca o minune. Iubesc când sunt în clipa perfectă şi aş vrea să opresc timpul, să-l pun măcar la păstrare, să-l am pentru clipele negre, când am nevoie! 

Dar...adevărul e  că, mental, sunt genul de persoană ce se " transferă" pe moment în propriile poveşti, în propriile gânduri, propria creaţie perfectă. Nu de puţine ori am pierdut şirul timpului imaginându-mi că trăiesc în povestea aia, sau aia. 
Viaţa ar fi mult mai frumoasă, dacă, măcar pentru o scurtă perioadă, ne-am putea trăi câteva ore în mijlocul unor cărţi bune, unor cărţi demne, a unei poezii născută din durere şi iubire, sau, măcar, în mijlocul unor gânduri ce te pot îndepărta de viaţa de zi cu zi :)

Voi ce părere aveţi?

NEXT TIME:

8.  Prezintă-ne cartea ta preferată din copilărie și spune-ne de ce te-a impresionat așa mult. Dacă mai ai cartea, arată-ne o poză cu ea :).


2 comentarii: