Ultima vrăjitoare din Transilvania- Contesa Aneke, de Anna Vary- Recenzie

Cartea a apărut la editura Herg Benet şi o puteţi comanda de AICI

Am crezut că va fi o altfel de carte, mai profundă, mai serioasă. În schimb, am rămas extrem de surprinsă de stilul contemporan super al autoarei, de gândurile dezordonate tipice unei adolescente tembele, îndrăgostite, fermecate de trecut, de istorie, de iubire și de dragostea total interzisă, tipice mie. 

Ultima Vrăjitoare din Transilvania, de Anna Vary, este o carte frumoasă, o lectură ușoară și palpitantă scrisă într-un stil alert...nu-ți dai seama cum ai dat paginile, cum ai citit, cum ai trecut  de la prezentul cu fum de țigară, până la trecutul contesei arse pe rug.
 Scenele sunt palpitante, pline de suspans, de mistere, de chestii pe care le recunoști: sentimentul dragostei interzise, sentimentul rebel ce te face să mergi mai departe, să încalci reguli, să rupi legile altora, fumul de țigară de pe balcon , seara târziu , când te gândești la băiatul rebel de nestăpânit ce ți-a furat inima... 

Pot spune că mi-am recunoscut cât de tare-mi place cartea aceasta atunci când am văzut cât de tare este personajul principal, Alexandra, o tipă rebelă, curioasă, fascinată de mistere, de lumea haotică, de fratele ei vitreg și de tot ce poate însemna încălcarea regulilor- și asta înseamnă și faptul că citește cărți grozave. De vreo două ori este amintit M., din Sânge Satanic...ceea ce mi-a înfierbântat curiozitatea să dau paginile mai departe :)) 

Alexandra, rockărița noastră de 16 ani, este trimisă de Dora, mama ei rebelă, o mamă ce mi-aș fi dorit-o și eu :)), într-un sătuc uitat de lume, de timp, de viață, un sătuc de munte- V.-  în care vrăjitoarele, fantomele, dragostea interzisă au rămas toate încuiate în misterele ruinelor castelului, pentru 2 luni jumătate, adică...cam toată vara. De ce? Deoarece Alexandra are nevoie de...o cură de dezintoxicare împotriva bolii ce i-a furat inima- iubirea sa pentru fratele ei vitreg, Răzvan, iubire într-un fel sesizată de mama lor. Deși poate vă va părea imoral acest lucru...într-un fel e cam normal. Ei nu au fost crescuți ca frații, Răzvan a apărut din senin cu câteva luni înainte de „excursia” Alexandrei în V.
 Cum o fată și un băiat cu multe lucruri în comun au tendința să se îndrăgostească...e destul de normală situația :))

Mi-a plăcut enorm originalitatea textului. Eu una n-aș putea să împletesc două fire narative atât de diferite. De la lipsa facebook-ului, la misterele incestelor unei frumoase contese...e cale lungă de străbătut. 

De asemenea împart cu Alexandra și părerea despre timp și epoci. Nici eu n-aș putea suporta o lume fără internet,  telefon, calculator, o lume în care pot gândi și comporta ca o fată exact cum vreau. Prefer, la fel ca ea, posibilitatea și libertatea de acum decât romantismul și mințile încuiate de atunci...chiar dacă nu m-ar deranja șansa de a-ți vrăji alesul doar cu cel mai mare atu pe care fetele din ziua de azi deja l-au uitat - capul. 
Aneke, o femeie frumoasă , superbă, avea o „tărtăcuță” foarte bine ascuțită. Putea manevra, manipula, ordona lucrurile și oamenii după voia ei - de la vraciul satului, la sora și mama sa. Aneke este un personaj destul de omniescent...este cam personajul principal al acțiunii, chiar dacă propriu zis, ea nu apare în acea acțiune. Îmi place mult de Aneke și chiar sper din tot sufletul să descopăr toate secretele ce-i îmbracă corpul frumos.

N-aș vrea să vă destăinui prea multe din carte, merită savurată, merită citită cu sufletul la gură...este o carte foarte bună de perioada aceea în care vrei să citești ceva ce te face să râzi, perioada asta a sfârșitului verii, în care simți că mai ai atâtea lucruri de făcut, și atât de puțin timp...

Aștept cu nerăbdare volumul al doilea, finalul este...plin de suspans. Într-un fel sau altul, am avut impresia că primul volum este doar un prolog al adevăratei acțiuni, al adevăratei povești. 

Sper să vă placă atât recenzia, cât şi cartea...ce trebuie neapărat citită!